În fața cuvintelor mele stă întotdeauna o femeie,

Iar în spatele lor, toată dragostea mea pentru ea.

imortal

eu nu pot să mor  

n-am sufletul la mine  

l-am ascuns într-o carte  

să nu uiți că trăiesc   

euharistică

am luat cuvântul 

 și l-am frânt în mai multe

 s-ajungă la toată lumea

 e destul pentru fiecare

 astăzi nimeni nu va flămânzi

 tăcerea e a surdo-muților prefăcuți

 a celor care nu vor și pace

 s-asculte liniștea 

 din adâncul cuvintelor 

viața...

Viața e-o minciună frumoasă  

Atâta timp cât crezi în ea  

După care rămâne doar o glumă proastă  

Făcută de un zeu crud    

Tu ce fel de zeu ești 

Dumnezeul meu?... 

fă-ți timp pentru două-trei cuvinte 
și nu te uita la ceas când le rostești 
limbile lui mint întotdeauna la secundă 
cadranul nu afișează niciodată adevărul 
adevărul e că eu tot tic și tu tot taci 
și nu se mai întâmplă nimic viu între noi doi 
se moare pe capete capete de fluturi 
decapitați dintr-o singură tăcere…

Astăzi am murit de o sută de ori 
Și Dumnezeu nu m-a strigat pe nume nici măcar o dată. 
A tăcut... și-a făcut!...

Ai grijă pe unde calci 
Să nu te împiedici de durerea mea 
O să-ți frângă inima...

cod de bare

ne risipim iubito

 tu în tăcerile tale

 eu în așteptările mele

 și știu

 știu că uneori 

 cuvintele nu fac doi bani

 dar o iubire

 o iubire ca a noastră 

 oare cât mai costă?

no soul

 nu mai am suflet

 mi l-a devorat întunericul

 într-o noapte 

 când tu nu erai

 mureau în mine cuvintele pe rând

 și cădeau ploi

 doamne cum cădeau

 și suflau vânturi

 doamne cum suflau

 și sufletul meu trosnea 

 trosnea între fălcile pământului

 ca un sac de oase 

 moarte demult...

cea mai frumoasă femeie de pe pământul meu

 ce te-aș mai putea învăța eu

 tu știi deja cum să fii 

 cea mai frumoasă femeie 

 de pe pământul meu

 începând cu zâmbetul ăla

 cu ochii ăia mă locuiești

 ca o lumina vie arzi în mine

 încă de la începutul acestui poem

 din care mi-ai surâs aievea tu

 cea mai frumoasă femeie

 de pe pământul meu

"cubaneze”

 împrumută-mi și mie un zâmbet

 pe-al meu l-am pierdut mai demult într-o zi

 când ziua era mai scurtă decât noaptea

 iar limbile ceasului îmi vorbeau frumos despre tine

 a ieșit să cumpere țigări și nu s-a mai întors

 de-atunci m-am apucat (și eu) de fumat ca un apucat

 între timp s-au mai scumpit și țigările astea

 rulez gânduri în foi de neliniști pe fondul

 absenței tale nici cafeaua nu mai are același gust

 zilele trec și nu se mai întorc de dragul nimănui

 inimii îi cer un foc și ea mă întreabă de care

întrebare cu finalizare

 te sărut pe puls 

 știi tu

 zvâcnirile alea mici și sacadate

 uneori bat atât de puternic 

 se izbesc de buze (mele)

 așa cum se lovesc între ele 

 coapsele noastre

 de fiecare dată când te sărut 

 pe inimă

 și-acum spune-mi

 în ce loc nu te-am sărutat

 în afară de lună 

din doi în noi

 te-aș număra 

 din ochi în ochi

 de deochi să-ți fie

 buză peste buză 

 sărut icoanele în care 

 mi te-arăți goală 

 cu sânii tăi numărați 

 din sfârc în sfârc

 pe buzele mele 

 de stârc-cocostârc

 sărut după sărut

 din ochi în ochi 

 așa te-aș număra

 geană cu geană

 amanetându-mi privirea

 frumuseții tale 

tresăriri de cuvinte

De la un timp am început

să-mi scot cuvintele la plimbare

noaptea, nu suportă lumina,

ziua dorm- visează- tresar 

și se trezesc vorbind singure,

numai tu nu spui nimic,

probabil încă dormi- visezi- tresari

și te trezești tăcând, 

la fel de singură.

urlet

 mă chinuie o insomnie

 eu aș numi-o simplu- dor

 zbucium și frământare

 atâta neliniște ghemuită

 într-un singur cuvânt 

 care creste și tot creste

 până plesnește stropind

 întunericul… 

replay

 fumez imagini cu tine

 filmul ăsta l-am mai văzut (îmi spun)

 nu m-aș mai sătura vreodată

 întind vise pe pâine

 gustul împlinirii îl simt aproape-

 aproape-n vârful limbii

 face piruete

 se risipește și fumul

 înghit în sec și mă uit pierdut în

 farfuria goală…