reflexie

privesc adânc în ochii tăi 

și nu lumina pe care a pus-o dumnezeu în ei mă miră 

ci cum se risipește întunericul din ochii mei 

crăpându-se de ziuă... 

astăzi.

respiră-expiră

 ai rămas vreodată blocat

 undeva între tine și celălalt

 nu e timp de pierdut

 cuvintele se rostesc nu se tac

 tăcerea nu te costă nici o silabă

 dar poți plăti cu fericirea

 această dragoste nemărturisită

 riscând să rămâi blocat

 undeva între tine și celălalt

 nu e timp de pierdut

 așa că spune spune totul

 până la ultimul cuvânt descarcerat

 apoi respiră adânc expiră
 liber de consecințe

tot despre noi

dacă unu plus unu

 fac întotdeauna doi

 de ce nu suntem împreună

 sau dintr-odată

 lumea noastră a devenit prea mică

 să ne mai încapă pe-amândoi

 sub același cer

 ce matematică ne-a adunat atunci

 ca să ne scadă acum

 scindându-ne de infinitul noi

 nu mai suntem veșnici

 murim unul fără celălalt cu zile

 și pe-astea cine naiba le număra

 oare câte au mai rămas

 să știu și eu până la moarte

 cât mai am...

să te iubesc

sexy lady

 femeie

 cu tine vorbesc da

 scoate-ți sânii la înaintare

 ca pe niște podoabe neprețuite

 în ochii mei

 pentru un vârf de sfârc

 mi-aș vinde toate cuvintele

 până la ultima silabă articulată

 și să rămân așa căzut în admirație

 uitându-mă la tine mut

 așteptând cu mâinile întinse

 restul

 în numele lor

 aș ridica un bust sculptat cu dinții

 în carnea ta

 modelând atâtea pofte ascunse

 într-un decolteu cât toate privirile mele

 înghesuite între sânii tăi

 înaintași

 în urma lor

 textilele să cadă precum noaptea

 la picioarele tale

 rochie de zi

 peste pantofii ăia sexy

 cu toc sexy

 sexi lady

ghinion

 azi noapte mi-am pierdut umbra

 a fugit odată cu tine nu știu unde

 dar se făcuse dintr-odată atât de întuneric

 că nu mai nimeream nici cuvintele să te strig iubito

 și numele tău îmi încerca tremurând buzele

 pipăindu-le tăcut neliniștile sângerânde

 tulburând bezna care abia se mai limpezise

 sub adăpostul pleoapelor mele

 o lacrimă te căuta…

șase cai frumoși!

 mi-ai amorțit privirea frumoaso

 văd de trei ori dublu sau dublu de trei ori

 nici ochii mei nu mai știu ce și cum

 dar mă uit la tine cu privirea amorțită și văd șase 

 șase cai frumoși!...

is it hot or not

căldură mare iubito

 și iarna-i departe

 la pol

 fă bine

 și cumpără-ți astăzi

 un ventilator

  

 sau cheamă-mă

 mai degrabă

 să-ți (re)condiționez

 aerul respirat

 la polul celălalt

 al patului

 puternic afectat

 de încălzirea

 globală…

s-a scumpit curentul 3

 cheamă-mă la tine

 să facem dragoste

 cu lumina aprinsă

 contorul să învârtă

 patul cu noi

 amețiți de plăcere

 să nu regretăm

 nici un kilowat consumat

 nici o noapte nedormită

 dar culcată

 trăită și nu visată

 până la marginea zilei

 acea zi în care

 ne vom privi cu ochii mari

 pe întuneric

 râzând unul la celălalt

 că ne-au tăiat ăștia

 curentul

alo… renelu`…  ne lași!...

măr la cuptor stropit cu praf de scorțișoară

a fost un timp când

dormeam pe unde apucam

mâncam ce-apucam

sau n-apucam deloc

și întotdeauna îmi era sete

umblând de colo-colo

mă tot mutam cu preșul

de la o ușă la alta

cu buzele arse și limba uscată

după un strop de iubire

să-mi potolească

ardoarea asta de tine

femeie pară

așteptându-te

se lasă seara
dinspre tine către mine
visele curg
mai aproape cu un somn
de împlinire

la distanță de-o noapte
ziua de mâine
își așteaptă cuminte rândul
în calendar

eu stau
cu bonul de ordine
într-o mână
și cu inima în cealaltă
pulsând

în numele zilelor
care vor veni
astăzi s-a dus deja
e din nou azi

declarativ

te iubesc
stiu... e puțin
dar e inima mea
cu tot ce simt în ea
pentru tine.

habemus orgasmum

mă pierd adânc
printre cuvinte multe
mai vechi sau mai noi
caut poezia
înainte și-napoi
oscilez între ieri și azi
cu ochii mari
de paparazzi
cum tu te plimbi
încoace și încolo
prin gândurile mele goală
și-mi bagi în draci
hormonii...

cum să nu ard
când tu m-aprinzi
scăpărând în mintea mea
incandescente idei
îți freci cuvintele de cuvintele mele
până li se ia pielea
de pe literele înroșite
sar scântei cât colo
și aș vrea să te-ating da
să te ating exact
acolo


uneori mai ating poezia
doar cu vârfurile degetelor întinse
adun sclipiri de cuvinte
în coșul palmei să ți le prind
în noaptea din păr
să-ți cadă stele potop
peste pieptul meu fript
de cuvinte nespuse dorințe
ard între sânii tăi mocnit
atâtea săruturi…

pe coș iese fum
alb

o adiere

viața
suflare de vânt
pe lângă urechea ta
ai face bine s-o auzi
ascult-o
când îți spun
respir-o
într-un cuvânt
trăiește
acum

mâine
mâine nu exiști
încă ești
azi!

ape tulburi

pe pieptul meu cresc morminte
fără stâlpi de piatră la căpătâi
ca niște pântece tumefiate tăinuiesc în ele
toți pruncii nenăscuți
de toate femeile prin care am fost
descălțat de ziua de mâine și gol
pe dinăuntru de toate zilele alea când
cel mai mult mi-am fost absent mie
ție nu ți-am lipsit niciodată
reciproca nu este valabilă în cazul tău
ești doar o dorința stricată din cămara cuvise
peste care iernile trec
și își lasă amprenta lor rece
peste inima mea
bombată

două cuvinte pe același rând

ne-am aliniat ca două planete
oamenii de știință spun că asta ar fi
ceva de genul extraordinarului

extraordinar…
mai dă-i încolo cu toată cunoașterea lor cu tot
nu știu nici măcar atâta lucru
dragostea face minuni

e adevărat că unu plus unu fac doi
iar poeții
poeții scriu poezie
așa știu ei să iubească mai frumos
din cuvinte

întrebare cu finalizare

ce vise ai
de gând
să-mi dai

oare iubirea
e o floare
cu petale multe
care crește
doar în rai
când pe pământ
e secetă și vai
de inima
la rădăcina căreia
nu plâge nimeni

cel putin…
o împlinire

dintre cuvinte

te privesc îndelung
și încet încet constat că nu
tu nu ești literă
nu faci parte din familia
semnelor grafice
cu caracter tipografic
a celor care se scriu
ești spațiul gol dintre cuvinte
lipsa fără de care
gândurile mele n-ar mai avea
niciun înțeles pe hârtie
și toată poezia asta
ar fi doar un amalgam
de nuștiuce dacă n-ai fi tu
distanta între ele

metaforă

ca o lebădă 
pe luciul apei 
din ochii mamei 
se oglindea 
un pui de viață...

un gând un gând și ceva

hai spune-mi că sub acoperământul cuvintelor mele nu te plouă
că soarele răsare cu toate razele lui de fiecare dată în numele tău
când te privești adânc în ele cu inima deschisă și te vezi poezie
ca-ntr-o oglindă ovală mirându-te de tine însăți cât de frumoasă ești
la lumina ochilor mei aprinși într-o noapte odată cu toate stelele alea
despre care vreau să-ți spun că nu le-am mai atins niciodată pâna la ultima
într-o singură noapte și aia mai scurtă decât o zi întreagă
de parcă timpul fir-ar să fie și-a găsit tocmai atunci să fugă de mine
mai repede ca nicicând ca și cum totul s-ar fi petrecut într-un gând
un gând și ceva am cucerit împreună cerul cât e el de mare si de înalt
ne-am câstigat un loc al nostru în rai cu vedere la mare mare distanță...

toamna din ochii mamei

În recele prea plâns al copacilor goi,
Văd lacrimile tale mamă,
Pe chipul răvăşit de gânduri şi nevoi
Și-n ochii tăi atâta toamnă.

Văd frunzele-n tăceri cum pică
Și în căderea lor mă rătăcesc
Pierdut, ca într-un fel de frică,
De-un mâine-n care n-o să te găsesc.

Și mă cuprinde dintr-odată aşa o ceaţă
Și-un frig anume mă pătrunde
Și măduva o simt în oase cum îngheaţă
Și inima nu-mi mai răspunde.

Îşi tace clipa moartă, îngropată-n linişti
Prea grele toate, prea apăsătoare,
A(stă)zi mă mai mângâie doar gândul, că exişti,
Știind că eşti, nimic nu mă mai doare.

pay cash

pentru unii
timpul înseamnă bani
pentru alții
viață
 
oare cât mai valorează 
o suflare de om
la cursul zilelor noastre
 
iată o întrebare 
la care nu poți răspunde
cu cardul
 
poate doar cu sufletul 
amanetat lui dumnezeu 
dacă nu cumva l-ai vândut deja 
pe câțiva arginți
 
asta însemnând că
te-ai dat dracului

mai simplu de atât nu se poate

e-atâta patimă în cuvinte
mă ard pe dinăuntru
flăcările iadului
sunt pistol cu apă (alcalină)
când te uiți la mine
cu ochii ăia de felină
m-adulmeci ca pe-o pradă 
încolțită de nurii tăi
 
sfâșie-mă până la umeri
hrănește-ți dorințele 
și nici o poftă 
să nu rămână în urma ta
nesatisfăcută
ooooo devora (nudis verbis)
ți-aș fi micul dejun la pat
prânzul
și cină deopotrivă
 
firimiturile de la masa ta
să le dai întotdeauna 
păsărilor cerului 
când îți cântă noaptea 
înainte s-adormi
la fereastra larg deschisă
către cele mai 
incandescente vise
scânteind în întuneric
împlinirea