uite
cum crești în inima mea
odată
cu ritmul pulsului
timpul
se descompune în clipe
pe
marginea unui vis
îl
recompun din cuvinte (și zic)
hai
să fim două secunde răzvrătite
rupte
din minutul unei ore
să
ne aparținem cu toate cuvintele
în
veșnicia acestui poem scris
cu
propriile noastre respirații
să
deranjăm așternuturi
cu
trupurile goale
cu
propriile noastre trupuri goale
să
fim propria noastră invenție
într-o
noapte numai bună
de
trăit poezie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu