spune-mi
că exist când te privesc
cu
respirația secționată
în
două părți egale
suflând
o dată pentru amândoi
atunci
simt eu că trăiesc
acolo
în
ochii tăi
mai
viu ca niciodată
mai
întreg
însumându-mă
cu tine
ne
amestecăm carnea cu oase cu tot
și
nu mai știm
care
dintre noi doi ești tu
cine
sunt eu
nici
măcar nu mai contează
trăim
și atât
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu