de
frica morții
n-aș lăsa țigara
ba mai degrabă
m-aș lepăda râzând
de-această teamă
trăgând… un ultim fum
adânc în piept
și-o tipă... aș trage
pufăind din ea
ca dintr-o pipă
a împăcării mele
cu viața
moartea
ar face bine să-și ia bon de ordine
și să-și aștepte cuminte rândul
până la mine
mai este…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu