fir-ar mama ei de
viață
sunt zile când
aș îmbrățișa moartea
cu toate
cuvintele mele
strânse nod
în gât
să mă
eutanasieze și pe mine careva
promit că n-o să
mușc
nici măcar n-o
să latru iar dacă
o să schelălăi
un pic
nu cumva să vi
se înmoaie inimile
cine știe
poate că tăcerea
de după
n-o să va
tulbure prea tare
liniștile...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu