și noaptea abia a început

tu cu ochii ăia calzi
sub pleoapele cărora
mi-am ghemuit sufletul
să nu-l prindă ploaia
rătăcind pe străzi întunecate
doar umbrele copacilor (înfrigurați)
parcă mai ieri atât de vii
astăzi doar niște fantome
bântuind în noapte
câte-un trecător întârziat
eu nu mă mai grăbesc nicăieri
te iubesc și atât