în fiecare particulă de oxigen
pe care o respiri tu
în freamătul frunzelor
atunci când mor
voi fi ultima lor suflare
adiere de vânt nebun
căutând adăpost între sânii tăi
doar dushul să mă mai plouă
ca într-o zi de vară
trecută printre picioarele tale frumoase
parcă și cerul e mai albastru
mai senin
mai...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu