ce tristeţe mă cuprinde
şi mă strânge şi mă-ntinde
ca pe-o gumă mestecată
la mişto parcă de soartă
şi mă-ntinde şi mă strânge
parcă nu i-aş mai ajunge
nici pe lung şi nici pe lat
nu-i mai sunt de săturat
şi m-apucă şi mă roade
mă adună şi mă scade
din surplusuri fără plus
socotit de jos în sus
şi mă lasă şi mă ia
numai drumul nu mi-ar da
că m-aş duce de nebun
şi desculţ şi fără drum
dar mă ia şi iar mă lasă
pân` la următoarea pasă...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu