(lasă-mă să curg de la mine)

 mă târăşti prin venele tale
 ca pe un proscris 
 al nopţilor cataracte
 flagelat în  piaţa grande 
 plină de gura cască

 genunchii sângerează
încălţaţi cu rugăciuni
 cu două numere mai mici
 mă strâng  între coaste
 păcatele unei vieţi anterioare 

 sub braţul zilei 
 n-am loc nici măcar 
 să mă întorc 
 pe partea cealaltă  
 a pământului