sută la sută plastic (dus de val liber până-n pânza freatică)

facem dragoste în versuri  
de parcă nu ne-ar mai ajunge viața  
iar zilele putrezesc în sac de vii

într-o zi o să învățam să murim pe litere  
să tăcem așa cum tac cuvintele
atunci când nu le spunem de teamă
lene sau mai știu eu din ce altă rațiune

uite de-aia îmi place mie să fiu irațional
și să mă las dus de val
să mă sparg de stânci
și să mă preling pe ele ca o broboană de transpirație

s-alunec printre sânii tăi arși de soare pe când acesta răsare din ochii mei
odată cu zâmbetul tău de femeie satisfăcută
din priviri...